Caracteristici principale

# perioada

Tablou executat de maestrul Cimabue Giovanni in jurul anului 1280 pentru decorarea altarului bisericii Santa Trinita (Sfanta Treime) din Florenta.

# dimensiunea

Dimensiunea lucrarii este mare pentru acea perioada, aproape 12 metri inaltime si asta se datoreaza probabil amplasarii acesteia si marimea bisericii: trebuia sa fie vizibila inca de la intrare.

# cromatica

Culoarea predominanta este auriul, pe langa importanta sa simbolica: lumina solara, lumina raiului, acesta abordare, tehnica asimilata din arta bizantina, icoana trebuia sa iasa in evidenta in spatiul intunecat al bisericii.

# procedeu artistic / redarea spatiului in compozitie

Totusi Cimabue incearca sa se indeparteze de traditia bizantina si experimenteaza noi tehnici de reprezentare a spatiului. Observam alcaturirea un mozaic spatial: diferite unghiuri de vedere ne sunt proiectate in acelasi timp, incercand o iluzie a spatiului, un soi de efect 3D al acelor vremuri.

Tot in incercarea realizarii efectelor spatiale se simte si in prezenta tehnicii de clarobscur, insa foarte timida ce este drept: umbrele de pe fetele ingerilor, umbra de pe gatul Fecioarei.

Procedee care incep a se sustrage mostenirii de factura bizantina (maniera greca) si a intemeia un stil propriu al picturii, maniera latina, tehnica perfectionata mai pe larg de catre discipolii lui Cimabue.

Sesizam insa si multe contradictii in tentativa lui Cimabue de a obtine iluzia spatialitatii prin procedeele mentionate mai sus. Cea mai buna explicatie sta in faptul ca, artistii medievali, din perioada Duecento si Trecento pana in timpul Renasterii nu dispuneau de „instrumentarul” necesar redarii corespunzatore a  spatiului.  Spatiul era construit de acestia intr-o maniera empirica, fara  studii  corespunzatoare sau calcule matematice.

Programul iconografic al Maestei

Sfanta Fecioara, in glorie este reprezentata in chip nobiliar,  inscaunata pe un tron regal, cu trimitere la imparatia Raiului. Fecioara  si Fiul, ocupa pozitia dominanta din compozitie, restul personajelor vin in completarea scenei.

Cultul Fecioarei Maria

In acel areal geografic al Italei, asistam la o puternica manifestare a cultului  marianic.  Mantuirea sufletului fiind principalul scop al crestinului medieval, Fecioara Maria, in calitatea sa pamanteana, indeplinea rolul  unui “mediator” in calea mantuirii. Se poate observa cum aceasta ne indica catre Hritos, in timp ce acesta face semnul binecuvantarii. Fecioara Sfanta este calea pamanteana, de factura materna de a ajunge la divinitate si la mantuirea ceresca.

Imaginea lui Iisus Hristos

Iisus chiar reprezentat la varsta copilariei, are toate atributiile specifice unui barbat matur. Acest motiv este intanlit pretutindeni in pictura religioasa din perioada medievala si din Renastere.

Explicatia: consta in faptul ca Iisus este pe deplin constient de intelepciunea si de rolul pe care trebuie sa il indeplineasca.

Tronul regal este sustinut de ingeri inaripati  de dimensiuni mai reduse.

Iisus, in bratele mamei, redat la varsta copilariei, poarta deasupra nimbul crucifer.

Sfintii prezentati sub tron, fac trimitere la Vechiul Testament cand era prorocita venirea unui puternic Imparat din ceruri pe pamant ce va mantuii poporul lui Israel de sub tirania pagana ce sa asternuse asuprai. Acestia poarta in mana pergemente cu textele sfiinte, si sunt fundamentul peste care se asterne dogma crestina.

IN INCHEIERE

Pentru un ochi mai putin educat lucrarea poate parea simplista intr-o epoca in care suntem bombardati de milioane de imagini.

Cimabune isi realizeaza lucrarea in tempera aplicat pe lemn, cu aproape 100 de ani de urmatoarea capodopera cu tema Maesta, a lui Duccio di Boninsegna. Artistii din duecento si trecento nu cunosc tehnica picturii in ulei, iar principala sursa inspiratie in detalierea personajelor il reprezinta scrierile sfinte.  Efortul de a lucra in tempera pe lemn si a decora cu foita de aur la dimensiunea aceasta a fost enorm.

Pentru acele vremuri operele lui Cinabue, a lui Duccio si al altor mari artisti italieni pregatesc drumul catre o noua directie: RENASTEREA.

Fenomenul renasterii nu a fost unul brusc, el s-a imfaptuit treptat si bazat pe eforturile inovatoare ale unor temerari precum Giovanni Cinabue, Duccio di Boninsegna, Giotto din Bondone si alti artisti importanti ai acelor vremuri.

In prezent capodopera picturala este expusa Galeriile Uffizi din Florenta.