Hiatus stilistic – ce presupune / cum s-a manifestat / scurte opinii personale
Termenul de “hiatus stilistic” este utilizat in literatura de specialitate din domeniul istoriei artei si desemneaza absenta manifesterii unui stil artistic.
Fenomenul este intanlit in Europa Occidentala si este pus pe seama colapsului Imperiului Roman, colaps ce a generat dezmembrarea societatii, a marilor centru urbane si intregii oranduirii sociale a antichitatii.
Cortina cade peste mostenirea greco-romana!
Fenomenul coincide cu perioada de manifestare istorica a “Evului Mediu Intunecat”. In urma razboaielor neincetate, a navalililor populatiilor migratoare, epidemii, a economiei de subzistenta interesul pentru artelor majore aproape ca inceteaza sa existe.
Marile edificii ale lumii antice sunt atinse de stadiul de ruina.

Lumea se clatina din temelii!
A nu se confunda formularea mea de mai sus: “interesul pentru artelor majore aproape ca inceteaza sa existe”, cu lipsa totala manifestarilor artistice. De la aparitia omului modern, productia obiectelor pe care astazi le incadram in sfera artei nu a incetat niciodata „Pe tot parcursul istoriei artei, factul de a produce imagini nu a fost suspendat nici o clipa” – Ernst H. Gombrich
Asadar pe parcursul manifestarii fenomenului de “hiatus stilistic” nu ne confrutam nici o clipa cu o incetare definitiva a expresiei artistice, acesta s-a savarsit intr-o cadenta mai redusa, mai haotica, mai dezorganizata.
Judecand dupa principiile istoricilor de arta, eforturile creatoare nu s-au putut “organiza” intr-un stil artistic aparte. Altfel spus: manifestarile artistice nu s-au putut regrupa intr-un stil reconoscibil.
BISERICA – EPICENTRUL MANIFESTARILOR ARTISTICE
Arta medievala reuseste sa isi croiasca drum prin perioada intunecata gratie eforturilor calugarilor din manastiri si abatii. Aceste locasuri de cult devin pastratoare ale culturii.
Calugarii stapanesc mestesugul caligrafiei si transcriu, la rang de arta scrierile sfiinte, precum si alte importante scrieri ale antichitatii. Pe langa scris, calugarii redau in manuscrise imagini ale diferitelor segvemte biblice.
Totusi, in mod paradoxal, putem identifica unii din germenii RENASTERII chiar in activitatea clerului din abatii: evolutia scrisului caligrafic. In articolul “Cum a favorizat scrisul caligrafic debutul Renasterii ” am dezbatut aceasta ipoteza, deosebit de interesanta pe care am descoperit-o , formulata de catre E.H Gombrich in lucrarea “Mostenirea lui Appeles”.
Tot constructia edificiilor religioase vor pregati bazele, vor da startul si se vor manifesta asemeni unul catalizator al fenomenelor artistice precum pictura si sculptura.
#eforturi efemere
Insa, din pricina tulburentelor sociale, eforturile calugarilor se naruiau rapid. Disputele militare intre regiuni invecinate, de multe de ori de aceleasi neam cumulate cu navalirile barbare, toate efortuile creatoare nu s-au putut echilibra in aceasta perioada.

Nu doar manastirile, cat si centrele de putere, cetatile si locuintele fortificate ale marii nobilimi, erau pastratoare de obiecte de arta.
Insa castelele erau de cele mai multe ori jefuite sau vandalizate in urma conflictelor si din aceste considerente aportul acestor unitati este nesemnificativ.
SFARSITUL FENOMENULUI DE HIATUS STILISTIC
Sfarsitul fenomenului de hiatus stilistic incepe sa fie resimtit odata cu incoronarea lui Carol cel Mare, fenomen cunoscut in istoria artei ca si “Renastea Carolingiana”. Carol cel Mare se intituleaza un mostenitor al Imperiului Roman, iar interesul pentru arte devine o preocupare de seama la curtea sa.
SCURTE CONCLUZII PERSONALE
Perioada intunecata a Evului Mediu a presupus o perioada de regres a intregii omeniri. Speranta de viata si calitatea vietii scade considerabil. Ce este mai important, sa iti asiguri supravietuirea zilnica, hrana si adapost din calea hoardelor sau sa creezi lucruri care nu isi gasesc sensul intr-o lume aflata in deriva?
Pe parcursul evului mediu traiectoria vietii pamanteane a oamenilor este incerta si pesimista. Salvarea nu vine din lucrurile palpabile, tangibile ci din mantuirea sufletului.
„Omul este supus putreziciunii, este facut din grasime si osanza, supus pacatului” – Papa Inocentiu al III-lea
Pentru ca manifestarea artistica sa infloreasca ai nevoie de o fundatie solida: centre de putere consolidate, indicele urban si cultural sa fie unul „sanatos” si desigur de un anumit grad de prosperitate al societatii.
Observ ca istoricii si teoreticienii artei nu insista pe acest aspect poate chiar il evita, insa arta este cel mai strans legata de bunastarea financiara a comunitatilor ce produc opere artistice.
Aici am sa vin in apararea celor mentionate cu doua exemple consistente:
- IMPERIUL BIZANTINIn timp de partea occidentala a continentului european se confrunta cu regresul si fenomenul de hiatus stilistic (absenta cladirii unui stil), in est lucrurile stateau putin diferit gratie Imperiului Bizantin; evolutia artei a avut un caracter continuu, estul bucarandu-se de de fenomenul antichitatii tarzii;
- RENASTEREAPoate cel mai elecvent exemplu si usor de inteles mai de toti este aspectul Renasterii Italiene ce a devenit realizabil gratie vastelor averi stranse in perioada de maxima inflorire a Republicii Florentine (in perioada Renasterii cotat ca fiind unul dintre cele mai bogate orase din lume!)


Pingback:Arta in Evul Mediu - Razvan Bordeanu