Evolutia artei in perioada medievala – Contexte
In Evul Mediu, pe teritoriul Europei, sunt prezente doua focare culturale, unul est cu epicentrul in Constantinopole (Imperiul Bizantin) iar celalant in estul continentului, manifestat prin “Renasterea Carolingiana” stilul romanic si ulterior stilul gotic.
Dupa caderea ultimului imparat al Romei, Flavius Romulus Augustulus, vestul Europei intra in perioada cunoscuta ca si Evul Mediu întunecat, confruntandu-se cu un fenomen denumit in istoria artei “hiatus stilistic” adica absenta fenomenului creatiei intr-un anumit stil artistic.
Interesul roman pentru arta, portret, pictura, sculptura, monumente si constructii impozante se risipeste rapid sub copitele hoardelor jefuitorilor barbari si a neincetatelor razboaie pentru acaparea puterii.
PRINCIPIILE ARTEI MEDIEVALE
Intelegand contextul istoric, precum si starea de spirit a creatorului medieval, putem trage anumite concluzii despre manifestarea artistica si anumite caracteristici ale artei medievale.
CONCRET REALIZATEA MEDIEVALA (weltanschauung medieval)
Omul medieval se ragasea intr-o societate dezmembrata si amputata de majoritatea reperelor lumii clasice pe care le-a dat Grecia prin intermediul Imperiului Roman. Totul in jurul era incert: stabilitatea, prosperitatea si integritatea vietii personale.
Europa intra in era feudala, in care puterea era mentinuta autoritar, de cele mai multe ori de despoti locali si de o mana de vasali ai acestora.
Pamantul apartinea unui senior, iar taranimea era constransa sa lucreze pentru senior. Economia era una de subzistenta, iar sperenta de viata a oamenilor era foarte scazuta.
Totul cumulat cu lupte interne si cu navalilire populatiilor migratoare.
In aceste vremuri de rastriste, omul medieval isi pune toate speranta in mainile Domnului. Crestinul medieval numai priveste cu interes viata pamanteana iar principalul tel il reprezinta mantuirea sufletului.
Arta si cultura medievala vest europeana isi croieste drum prin istoria tulbure a vremeii prin eforturile calugarilor. Manastirile si locasurile de cult sunt vetrele pastratoare ale culturii si artei medievale.
Desigur si castelele si locuintele fortificate nobilimii aratau un interes fata de cultura si manifestarile artistice (arta vazuta ca pe o expresie a puterii si unui statut social destinat elitelor). Insa aceste locuri au un aport minimalist in epoca, deoarece erau mult mai mult supuse jefuirii si vandalizarilor, in timp ce unele manastiri au fost crutate.
Treptat marile editificii si statui impozante ale artei greco-romane sunt distruse doar pentru a refolosi materiile prime exemplul Colloseum-ului din Roma sau a miilor de statui din bronz, topite pentru a forja armament.
# SCULPTURA
O latura importanta a artelor majore, sculptura religioasa este respinsa de principiile noii religii crestine, preluate din textele vechii scripturi:
Căci obiceiurile popoarelor sunt deşarte (…) Taie un lemn din pădure; mâna meşterului îl lucrează cu securea; îl împodobeşte cu argint şi aur, şi ei îl ţintuiesc cu cuie şi ciocane ca să nu se clatine.
Sa nu iti faci chip cioplit
ARTA MEDIEVALA – PURTATOAREA ADEVARULUI BIBLIC
- artistul egiptean crea in ce stia ca exista;
- artistul grec crea ce vede;
- artistul medival crea in ce simtea ca exista (in ce era scris);
Astfel artistul medieval nu este preocupat de infaptuirea unor lucrari autentice sau neaparat frumoase, el cauta intotdeauna sa transmita mesajul (adevarul biblic). Cum intodeana exprimarea artistica a presupus un precedent, autorul crestin nu si-a gasit un model autentic in procesul sau creator.
# SIMBOLISTICA
Arta medievala este imbracata de simboluri, simboluri speficice crestinismului timpuriu si absortiei (infuziei) simbolisticii vechi, pagane, specificice locului in simbolistica crestina.
Avem impresia ca desenele specifice perioadei medievale sunt adesea copilaresti, parca iesite din condeiul unui copil.
ARTA PORTRETULUI IN EVUL MEDIU
Arta portretistica medievala este diferita fata de cum o percepem in zilele noastre. Efortul artistului medieval consta in redarea unei imagini conventionale (ideoplaste), adaugand dupa insemnele specifice:
- coroana/sceptrul pentru rege;
- mitra pentru episcop;
- armura, spada, lancea pentru cavaler;
- nimbul pentru sfinti;
- nimbul crucifer pentru Manturitorul Isus Cristos;
De cele mai multe ori avem impresia ca foarte multe reprezentari ale unor oameni diferiti se aseamana izbitor.
Din aceaste considerente, tragem concluzia ca artistii medievali nu detineau nici “instrumentarul” necesar si nici nu manifestau interesul pentru redarea intocmai a realitatii exteioare. Sau posibil aceasta era felul in care artistii medievali interpretau realitatea.
SFARSITUL DECLINULUI
Aceasta perioada sumbra, de obscuritate incepe sa se dimunueaze odata cu ce numim in ziele de astazi “Renasterea Carolingiana”. Perioada coincide cu ascensiunea la putere a Imparatului Carol cel Mare (Charlemagne sau Carol Magnus, capetenie a francilor, incoronat in 768 AD) care se identifica ca un continuator al Imperiului Roman.
Aceasta perioada este una de inflorire pentru cultura si arta europeana, de redescoperire si reinterpretare a valorilor clasice greco-romane.
Imperiul lui Carol cel Mare, este unul de proportii pentru acea perioada si se intindea de la tarmurile Canalului Manecii pana la bratul raului Elba, din Peninsula Italica in Sud si pana la Marea Nordului in limita sa nordica.
Charlemagne, preia modelul Imperiului Bizantin si isi unifica supusii in sanul Bisericii si adaptarea valorilor antice mostenite in spiritul crestinatatii contemporane.
Carol cel Mare devine reia patronajul artei, identificadu-se astfel cu predecesorii sai, imparatii romani.
#Antichitatea Tarzie
Situatia este alta in rasaritul europei unde lucrurile stau diferit datorita continuitatii imperiului Bizantin. Aici intanlim perioada de Antichitate Tarziu, iar influenta artei greco-romana s-a manifestat osmotic.
Arta bizantina se manifesta pana in anul 1453, cand orasul Constantinopole (capitala imperiala) cade sub stapanire otomana, gratie victoriei sultanului Mehmet al doilea “Cuceritorul”.