Diferentele dintre arta medievala si Renastere. Cum distingem o opera medievala de una renascentista? Caracteristici principale ale stilurilor.

Pe parcursul Evului Mediu pictura si sculptura sunt subordonate arhitecturii.

Pictura se manifesta in umbra mostenirii bizantine. Altfel spus, opera pictata evoluaza dupa modul de realizara al icoanelor, iar polul traditiei acestora o reprezenta lumea bizantina.

CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE  ARTEI MEDIEVALE:

Arta medievala, includem aici perioada romanica si gotica, poseda cateva particularitati ce ne vor ajuta sa delimitam pe cale vizuala, o opera din aceasta perioada fata de o opera din  perioada Renasterii.

# REPREZENTAREA STATICA

Atat in opera picturala cat si in cea statuara personajele sunt reprezentate static, nemiscate, impietrite in timp si spatiu. Miscarea si gratia personajelor lipseste din scena.

# LIPSA DE PREOCUPARE FATA DE ANATOMIE

Arta medievala supusa „credintei”, artistul medieval nu urmarea redarea exacta a conditiei umane, ci era preocupat de evidentierea sacralitatii si in unele cazuri reliefarea apartenentei sociale (rege, cardinal, cavaler, papa etc.).

Corpurile nu sunt articulate corespunzator. Mai cu seama, vreau sa atrag atentia despre un detaliu tradeaza o  traditie ce s-a proiectat pana in zilele noastre,  aspect pe care il puteti verifica si dvs. daca analizati icoanele bisericilor, chiar si din zonele noastre:

• picioarele par a nu fi capabile sa sustina greutatea unui corp;
• corpurile personajelor apar cateodata distorsionate, alungite;

# TIMPUL IN CARE SUNT SURPRINSE PERSONAJELE

Substanta timpului aproape lipseste din operele medievale. Siluetele sunt statice, impietrite intr-un timp al eternitatii. Postura personajelor, in arta medievala, este aproape tot timpul frontala.

In realitate, in dinamica realitatii, rareori apucam sa privim o persoana din perspectiva centrala.

Aceaste particularitati, sunt definite de istoricii de arta ca: hierafism.

# OPERA SCULPTURALA

Sculptura medievala este subordonata arhitecturii. Sculptura este utilizata preponderent pentru a decora exterioarele cladirilor de cult, ale catedralelor, bisericilor, capelelor, mormintelor etc.

Zorii RENASTERII

Trecerea de la perioada medievala la epoca renasterii a fost posibila gratie eforturilor artistilor pre renascentisti.

Nu vreau sa insist foarte mult pe artistii perioadei Duecento si Trecento, sunt multi… am scris in parte articole despre opere si biografia unora dintre acestia. Sa nu o lungesc inutil, ma voi limita in prezentul articol la principiile fundamentale ale stilurilor.

Asadar, ne rezumam doar la unul dintre cei mai  importanti artisti  al acelor vremuri, Giotto di Bondone. Florentinul se detaseaza de modul bizantin de reprezentarea a spatiilor si a personajelor.   Giotto deschide un nou drum pe care noile generatii de artisti italieni il vor urma:

• ruperea de la traditia bizantina, deschiderea catre maniera latina de pictura: introducerea clarobscurului in modelarea “timida” a fizionomiilor si a trupurilor;
• se introduc noi elemente ce apartin spatiului terestru;
• personajele incep sa capate substanta psihologica;
• este adauga gestica individuala;
• personajele devin tot mai

Traditia lui Giotto este dusa mai departe de Massacio, iar in opera acestuia incepem sa resimtim un oarecare interes pentru miscare si naratiune.

In fresca … personajele traverseaza un spatiu, si ne povesc o intamplare.

CUCERIREA SPATIULUI – PERSPECTIVA

In perioada renasterii timpurii, obervam o directie clara pentru spatialitate si anatomia personajelor.

Spatiul in care locuiesc personajele picturi este “real”, redat privitorului prin calcule matematice si nu doar “din aprope in aproape”, empiric, cum faceau artistii medievali.

Perpectiva spatiala fiind descoperita, personajele locuiesc un spatiu cooerent, intr-un spatiu pamantean.

In multe din capodoperele Reneasterii, personajele biblice sau mitologice sunt “aduse” intr-un spatiu real, un spatiu ce corespunde realitatii locului in care artistul studia sau isi desfasura activitatea de creatie.

Tot o traditie care s-a manifestat cu forta in perioada renascentista este plasarea personajelor istorice, oamenii epocii in partile laterale ale scenelor. Chiar daca asistem la o scena istorica, biblica, actiunea cauta sa fie naturalizata’ pe teriotoriul Italiei in acele timpuri.

# CUNOASTEREA  PERFECTA A ANOTOMIEI UMANE

Lucrurile avanseaza in timpul Renasterii depline, cunoasterea anatomiei umane este dusa la perfectiune.

Artistul renascentis este si un excelent cunoscator al anatomiei, un savant as tinde sa spun. Se fac studii pe cadavre, se executa schite, desene pregatitoare inaintea executiilor finale ale operelor.

Voi face cateva experiente inainte de a continua – Leonardo da Vinci

Si a facut… unele date mentioneaza ca in timpul activitatii sale, Leonardo a efectua necropsii pe circa 37 de cadavre.

Analizand schitele pregatitoare a lui Leonardo aflam procesul prin care acesta isi  realiza personajele:

• era realizat intai schelul osos, apoi muschii dupa aseza epiderma si la sfarsit hainele

# POZITIA PERSONAJELOR

Miscarile si postura in pictura renascentista cauta redarea frumusetii si a elegantei desavarsita. Personajele interactioneaza in moduri complexe.

Distortum et elaboratum