Activitatea mea de fotograf, precum și cea în cadrul agenției de publicitate, a presupus o interacțiune constantă cu oameni din diverse medii sociale. Am avut ocazia să întâlnesc persoane din toate categoriile, de la cei cu foarte puțină educație la intelectuali de renume, și de la persoane fără ocupație la CEO-uri de multinaționale. Cu mulți dintre aceștia am legat conexiuni interesante și a fost o bucurie să mă aflu în preajma lor.

Fiind o persoană deschisă la noutăți, flexibilă în idei și receptivă la alte modalități de abordare, am găsit multe experiențe îmbogățitoare. Cu toate acestea, în anumite situații, lucrurile păreau să scape de sub control. Nu reușeam să găsesc o explicație pentru sentimentul de apăsare interioară resimtit după interacțiunea cu anumite persoane.

Situațiile aparent banale se transformau în momente tensionate și adesea chiar frustrante. Am întâlnit oameni cu care discutam ore în șir doar pentru a realiza că, în final, nu am comunicat nimic semnificativ. Existau persoane care păreau să savureze triumful de a pune pe alții în dificultate și care abia așteptau să critice fară rost.

Educația primită îmi bloca dreptul la o reacție de apărare imediată. Aveam tendința să mă autoculpabilizez: mă gândeam că ostilitatea pe care o încasam din anumite interacțiuni venea din lipsa mea de experiență într-un domeniu sau dintr-o senzație nejustificată de inferioritate.

Însă, odată cu dobândirea de experiență și privirea ulterioară prin ochii maturității, am început să observ similitudini și tipare comportamentale. Persoanele toxice nu sunt neapărat acelea care își fac un scop din a face rău altora. Oamenii toxici nu se manifestă neapărat pe relația angajator-angajat sau comanditar-executant.

Cum definim o persoana ca fiind “toxică”?

O persoană toxică nu este doar cineva cu care nu împărtășești același set de valori sau pe care pur și simplu nu o placi din diverse motive. O persoană toxică este cineva a cărui comportament și atitudine are un impact negativ asupra celor din jur. Aceste persoane manifestă adesea trăsături precum manipularea, egoismul, lipsa de empatie și instabilitatea emoțională.

Un om toxic poate fi un amic, care vine cu un feedback constant, adesea incomod, la un parcurs pozitiv de-al tău. La fel de bine poate fi și profesorul cu idei puține și „mineralizate”, cu atitudine caustică și dictatorială, ce are un singur film al realitatii: al său. O persoană toxică poate fi un regizor care ridică tonul nejustificat la actori în timpul repetițiilor, doar pentru că i se pare un mod normal de lucru.

Toxicitatea unei persoane se validează în relația cu ceilalți. Un om toxic poți fi chiar tu, fără să îți dai seama. Cam despre asta este vorba aici. Prezentul articol nu urmează șablonul „influencer – cum să devii mai bun în cinci pași simpli„. Nu este nici despre cum să etichetăm o persoană „toxică” și să o eliminăm definitiv.

Prin „eliminare” nu am face decât să înlocuim un rău cu un „mai rău” (#cancel culture). Mai degrabă, face apel la o schimbare de perspectivă.

Una peste alta: consecințele interacțiunilor cu persoanele toxice

Interacțiunile cu persoanele toxice pot avea multiple dezavantaje, fiind epuizante atât pe plan emoțional, cât și mental:

Scăderea moralului și motivației: fiind expuse la comportamente toxice în mod repetat, persoanele încep să-și piardă motivația și interesul pentru munca lor, precum și satisfacția personală. Acest lucru conduce la scăderea moralului și la performanțe slabe.

Consecințe asupra sănătății mentale: interacțiunile constante cu oameni toxici au un impact negativ asupra sănătății mentale, putând duce la anxietate, depresie sau alte probleme de sănătate mintală.

Autodeprecierea: în context psihologic, tendința de autodepreciere cauzată de interacțiunea cu persoane toxice se manifestă adesea printr-o scădere a stimei de sine și o creștere a sentimentelor de inutilitate și inadecvare. Persoanele toxice utilizează manipularea, criticile constante și comportamentele abuzive pentru a submina încrederea și valoarea de sine a celor din jur. În timp, victima acestor comportamente începe să interiorizeze mesajele negative și să creadă că defectele și eșecurile percepute sunt inevitabil reale și meritate. Această dinamică poate duce la o spirală descendentă a sănătății mentale, în care individul devine tot mai autocritic și mai predispus la vinovăție nejustificată.

Trăsături comportamentale ale persoanelor toxice

Manipulare și control: încearcă să influențeze situația în favoarea lor, abordând metode manipulative și cerând constant favoruri și modificări nerezonabile.

Comportament agresiv sau pasiv-agresiv: critici constante, care își exprimă nemulțumirea indirect prin sarcasm și ironie.

Egoism și lipsă de empatie: tendința de a se concentra exclusiv pe nevoile și interesele personale, ignorând perspectivele și emoțiile celor din jur.

Instabilitate emoțională: schimbări bruște de dispoziție, imprevizibili în comportament, generând tensiuni în interacțiunile cu ceilalți.

Refuzul în asumarea responsabilității: evitarea recunoașterii greșelilor și încercarea de a învinovăți pe alții pentru problemele sau eșecurile lor.

Nevoia excesivă de atenție: cer constant validare și atenție specială, punând presiune asupra celor din jur pentru a-și satisface nevoile.

Încălcarea limitelor și a spațiului personal: trec peste limitele stabilite, ignorând sau negând nevoile și confortul celorlalți.

Rezistență la schimbare și adaptare: se opun vehement ideilor noi sau modificărilor, preferând să păstreze status quo-ul, chiar și atunci când acesta nu este eficient sau benefic.

Crearea unui mediu toxic pentru alții: prin comportamentul lor, contribuie la crearea unui mediu de lucru sau de interacțiune dificil și tensionat pentru ceilalți.

Consumatorii de resurse: solicită constant resurse și atenție, fără a oferi nimic în schimb sau fără a contribui la soluționarea problemelor.

• Adreseaza un comentariu cancel

  Salvează-mi numele, emailul și site-ul web în acest navigator pentru data viitoare când o să comentez.