Artist: Duccio din Bonisegna

Locatie: Siena, in perioada 1308–1311

Comanditar: Orasul Siena;

Opera de arta Maesta, Fecioara in glorie inconjurata de suita de arhangheli si sfinti, impodobea altarul catedralei din Siena (Italia), este cea mai reprezentativa lucrare a maestrului intalian Duccio di Bonisegna.

Compozitia, este una complexa, artistul cauta sa concentreze intreaga iconografie specific unei biserici bizantine. Reprezentat al scolii sieneze,  ramane fidel mosternirii bizantine, compozitia fiind lucrata pastrand maniera greca.

Maesta, este comandata de municipalitatea orasului Siena, dorind sa aduca slava Fecioarei Maria, pentru protectoratul si victoriile impotriva statului rival Floerenta.

MAESTA – PICTURA FATA / VERSO

Duccio simte nevoia unui spatiu mai mare de exprimare si decide sa execute lucrarea pictand atat pe fata cat si pe verso.  Aceasi abordare, insa redusa ca si compozitie o intanlim in secolul urmator, in epoca Renasterii, in Dipticul ducilor de Urbino (Federico da Montefeltro și Battista Sforza) realizat de catre Pierro della Francesca.

Aproape neasteptat si cu o oarecare discretie Duccio experimenteaza, redarea figurilor, dar si a unor parti vestimentare, utilizand modeleul in clarobscur, tehnica de redare ce tine insa de mosternirea gotica: maniera latina.

Caracterul artei medievale europene

Aceste incercari reusite, denota caracterul nelinistit al artei europene, care cauta sa aduca noi modalitati expresive si preced, unul dintre cele mai importante miscari din istoria artei europene: FENOMENUL  RENASTERII.

Ramand in preajma capodorei picturale Masta, avem in partea frontala scene din ciclul marianic (viata Fecioarei Maria), iar pe spate secvente din ciclul chistologic (viata si infaptuirile Mantuitorului Isus).

Fecioara Maria in glorie, ocupa pozitia centrala din panoul principal fiind si personajul predominant din intreaga compozitie.

PREDELA

In partea de jos, in Predela, se deruleaza sub forma unor panouri, secvente biblice din prima parte a vietii Mariei:

1. Buna Vestire;
2. Nasterea Domnului (scena flancata de profetii Isaia si Ezechiel);
3. Inchinarea Magilor;
4. Prezentarea la Templu (scena flancata de Solomon si Sfântul Malachia);
5. Uciderea pruncilor;
6. Fuga in Egipt;
7. Infatisarea la Templu (scena flancata de Proorocul Geremia si Profetul Osea) ;

Intre scenele principale, avem reprezentari ale unor personalitati biblice importante:

• Profetul Isaia;
• Profetul Ezechiel;
• Solomon;
• Sfantul Malachia;
• Proorocul Geremia;
• Profetul Osea;

Atentia la detalii

Atentia la detalii, armonia drapajului vestimentar este spectaculos, tinand cont de perioada in care a fost realizata opera. Observati cat de fine sunt cutele din voalul cu care este imbract Isus pruncul, faldurile pe care le produce aceasta, denota cat de bine stapaneste Ducio mestesugul.

Imaginea lui Iisus Hristos

Isus, pictat la vremea copilariei, in bratele Maicii, priveste direct catre noi. Insa privirea patrunzatoare are cutezanta unui adult, practic pruncul Isus trebuie sa aiba un dublu rol, acela al copilului (fiind surprins la vremea copilariei) dar si imaginea divina, ce trebuie sa redea apartenenta la Dumnezeu Tatal, Isus Fiul Domnului.

O problema care i-a incerat atat pe predecesorii lui Duccio cat si generatiile urmatoare care i-au urmat.

Observati si in pictura renascentista, imaginea pruncului Iisus este putin iesita din comun, are un aer straniu….  Acest fapt nu are legatura neaparata cu talentul artistului de a picta copii, ci rezulta din meteahna de a picta un copil aflat într-o stare de adult pe deplin conștient!

SPATELE MAESTEI

Spatele Maestei, este de-a dreptul impresionant. Chiar daca are aceeasi dimensiuni cu partea frontala, este reprezentat un numar mai mare de panouri. Artistul reuseste sa uneasca armonios toate aceaste panouri, dand sens pentru privitor.

Principiul narativ, in forma continua, este prezent.

Detalierea scenelor din partea centrala de jos in sus:

• (A) Isus in gradina Ghetsimani;
• (B) Arestarea Mantuitorului si tradarea lui Iuda (distingem si celebra scena a sarutului, Iuda sare in ajutorul lui Isus, in timp ce ceilalti apostoli fug) ;
• (C) Scena crucificarii;

Putem observa eforturile artistului de a mentine consistenta narativa, de a lega compozitia prin unirea elementelor formale din panouri: in scena A si B prezenta copacilor din fundal, metamorfozati in cruci in scena crucificarii.

1. Intrarea domnului Ierusalim (Isus fiind personajul cheie, il identificam usor fiind silueta Sa este dominanta din compozitie ) tot aici distingem perspectiva inversa pe care o induce Duccio, figurile din fundal tiind sa fie mai mari decat cele din prin-plan;

FUNDALUL AURIU

Intreaga compozitie este unitar realizatea pe fundal auriu, ce sugereaza prezenta spiritualitatii, a sacralitatii prin lumina divina, de origine solara.

@sursa imagini MAESTA predela:  casavacanze.poderesantapiam