Considerat de multi o capodopera data de lumea antica, cladirea Colosseum nu este insa una din preferatele mele capodopere arhitecturale. Asta din prisma scopului pe care il deservea edificiul, acela al spectacolelor grotesti in care mii de oameni si animale erau sacrificate deopotriva, intr-un carnagiu inutil, menit de a a satisface deliciul plebeei romane.

Nu, fac referire la celebrii gladiatori care luptau, deoarece mortile acestora erau rare si de cele mai multe ori accidentale. Gladiatorii erau vazuti ca o marfa de lux, de folos pentru imperiu. Oamenii de rand, sclavii sau la condamnatii erau executati in arena, intr-un spectacol macabru, in timp ce peste 50.000 de priviri erau atintite asupra acestora…

In prezent este unul dintre cele mai vizitate locuri din Italia si se confunda adesea cu un semn distinctiv al Romei. Insa trebuie sa recunoastem faptul ca Amfiteatrul Flaviilor  (Colosseum) este unul dintre cele mai complexe proiecte de arhitectura si inginerie al lumii antice!

CONSTRUCTIA COLOSEEUM-ului

Constructia edificiului s-a derulat intre anii 72 si 80 sub guvernarea Imparatului Vespasian, primul imparat al dinastiei Flaviilor. La inaugurare au fost ordonate 100 de zile consecutive de jocuri: inclusiv luptele cu animale, luptele de gladiatori si executiile.

Atat edificiul cat si constructia acestuia este constrastanta. Pe locul in care se afla in momentul de fata Colosseum-ul, se afla o alta constructie controversata si anume:  Palatul lui Nero (Domus Aurea, si aceasta de dimensiuni colosale.)

Megalomania si abuzurile facute de Nero, au atras antipatia romanilor. Nero a fost declarat inamic public, s-a sinucis cu cateva clipe inainte de a fi capturat si dus la Roma.

Unul din predecesorii sau, Imparatul Vespasian din dinastia Flaviilor, cauta sa stearga imaginea dispretuitoare pe care o lasase Nero romanilor:  va incepe Constructia Colosseum-ului chiar pe locul  “casei de aur” tiranului (Domus Aurea).

Pe aceasta cale nu numai ca reuseste sa reabiliteaze pozitia imparatului in societate ci castiga si un serios capital de imagine:  Colosseum-ul fiind un moment public, indeplineste functia de a aduna laolalta multimi si le ofera spectacole, de cele mai multe ori gratuite!

DENUMIREA DE COLOSSEUM

Numele de Colosseum ii este atribuit mult mai tarziu in istorie, in perioada medievala. Contemporanii il numeau: Amphitheatrum Flavium (amfiteatrul flaviilor sau anfiteatrul Flavian). Alternativul nume i se trage nu numai din princina dimensiunile, cu totul neobisnuite pentru aceea perioada, ci si datorita statuii colosale a lui Appolo, Zeul Soare, care era amplasata chiar la intrarea principala a acestuia.

Amfiteatrul, respecta specificului unui teatru roman, insa este inchis din ambele parti: practic un teatru dublu in termeni populari. Astfel actiunea poate fi urmarita din toate unghiurile.

ARHITECTURA COLLOSEUMULUI

Fatada edificiului, urmareste o compozitie tectonica, respectand proportiile naturale: partile grele sunt situate la baza, iar partea aerata catre varf.
Coloanele, de inspiratie greaceasca, isi pierd functia de sustinere, fiind prezente doar ca elemente DECOR, apasarile revenind sistemului propriu de acoperire roman: arcul roman.

In cele trei registre in care sunt prezente coloanele, asistam la o intreaga secventa de istorie a arhitecturii antice grecesti: in partea inferioara avem coloane de ordin doric, in al doilea registru coloane de ordin ionic iar in registrul al treilea coloane cu capiteluri corintiene.

Aici si o prima diferenta majora intre arta grecilor si arta romana: grecii utilizau un singur ordin in cadrul unei constructii, in timp ce romanii combinau frecvent ordinele fie alaturau coloanele: coloane geminate.

Se spune ca urmarind realizarile artistice putem obtine informatii pretioase despre societatea care le-a produs. Pe langa succesul ingineresc al compozitiei nu trebuie sa neglijam faptul ca munca bruta a fost asigurata de o armata de sclavi, care erau fortati sa lucreze pana la epuizare, impotriva dorintei lor.

Durabilitatea si exectutie rapida, se datoreaza intr-o mare masura si modului roman de costructie: opus cementicium , cimentul roman de o rezistenta extraordinara turnat in cofraje.

SPECTACOLELE DIN ARENA COLOSSEUM-ului

Spectacolele in Colloseum durau ore intregi, de la primele ore ale diminetii si uneori pana la apusul soarelui.

DIMINEATA

Erau programate de regula spectacolele cu animale. Erau aduse animale exotice din toate colturile imperiului: lei, rinoceri, elefanti, tigri, crocodili…si macelarite cu miiile!

LA PRANZ

Chiar cand era servita masa, erau programate executiile. Spectatorii serveau masa de pranz si se delectau in fata prizonierilor care erau arsi de vii sau devorati de animale.

DUPA-AMIAZA:

Era destinata intrecerilor scolilor de gladiatori; scoli celebre de gladiatori isi etalau vedele (gladiatorii erau foarte populari in randurile romanilor, asemeni vedetelor de cinema din zilele noastre!).

Deseori, Colosseum-ul era umplut cu apa, gratie unor apeducte care aduceau mari cantitati de apa din imprejurimile orasului si aveau loc reconstituri de scene bataliste navale, participand corabii in dimensiuni reale!

SISTEMUL DE UMBRIRE

Pe timp de vara, sub soarele patrunzator al Penisului Italice, era nevoie de un sistem eficient de umbrire: VELUM (o panza uriasa, ce culoare rosie, era ancorata deasupra edificiului).

Actionarea, intinderea si strangerea VELUM-ului era o provocare. Un elaborat sistem de parghii si catarge era folosit si metodic organizat pentru a lucra in sincron. Sistemul era actionat nu de sclavi ci de o unitate de militari marinari cantonati chiar langa constructie.

DECLINUL COLOSSEUM-ului

Odata ce imperiul roman intra in declin si importanta cladirii incepe sa apuna. Spactacole si luptele de gladiatori numai sunt la mare cautare, de fapt, numai exista nici fondurile necesare pentru aceastea: jocurile erau realizate cu un efort financiar masiv.

Dupa prabusirea imperiului roman Colosseum-ul este jefuit sistematic de locuitori, fiind o surse de materii prime pentru alte constructii. La toate acestea se adauga acte de vandalism si fenomenele naturale precum cutremurele fulgerele etc. doua treimi din Colosseum fiind distrus pana in prezent.